Măsurătorile GNSS în timp real (RTK) pot fi influențate de numeroși factori, chiar și cu tehnologiile moderne multi-constelație. Unele cauze sunt externe – dincolo de controlul operatorului sau al administratorului rețelei – iar altele țin de configurarea echipamentului. Mai jos sunt principalele motive posibile pentru care nu obțineți o soluție fixă (RTK fix):
Erori ale sateliților GNSS: Deși foarte rare, se pot întâmpla situații în care unul sau mai mulți sateliți transmit date eronate (de exemplu, efemeride orbitale sau sincronizare de ceas greșite). Astfel de probleme ale constelațiilor (GPS, GLONASS, GALILEO, BeiDou etc.) pot împiedica fixarea soluției. În prezent, folosirea multor sateliți din sisteme diferite crește redundanța, însă un satelit defect poate perturba temporar calculul poziției. Este recomandat să verificați starea fiecărei constelații pe site-urile oficiale – de exemplu, statusul sateliților GPS (NAVSTAR), GLONASS, GALILEO sau BeiDou. Aceste resurse indică dacă există sateliți nefuncționali sau aflați în mentenanță, caz în care receptorul rover îi poate exclude automat.
Număr insuficient de sateliți sau geometrie slabă: Pentru o soluție fixă este necesară o geometrie favorabilă a sateliților (PDOP mic) și un anumit număr minim de sateliți urmărit simultan. Chiar dacă receptoarele moderne urmăresc constelații multiple, în zone cu vizibilitate redusă a cerului (de exemplu, „canioane urbane” între clădiri înalte, zone împădurite, tunele sau lângă versanți) receptorul poate „vedea” prea puțini sateliți sau aceștia pot avea un unghi prost de elevație. O geometrie defavorabilă (sateliți grupați pe o parte a cerului) va duce la un PDOP mare și dificultăți în obținerea soluției fixe. În astfel de situații, încercați să asigurați o deschidere cât mai mare către cer (relocați temporar roverul într-un loc deschis) și verificați planificarea sateliților dacă este posibil. De asemenea, setați receptorul să utilizeze toate constelațiile disponibile și toate frecvențele suportate (GPS, GLONASS, Galileo, BeiDou ș.a.) – folosirea constelațiilor multiple reduce timpul de fixare și crește fiabilitatea soluției.
Reflexia semnalelor satelitare (multipath): Semnalele GNSS pot ajunge la antena roverului atât pe calea directă, cât și reflectate de suprafețe din apropiere. Acest efect numit multipath introduce erori deoarece semnalele reflectate parvin cu întârziere. De exemplu, prezența în proximitate a unor pereți sau acoperișuri metalice, clădiri din beton, suprafețe întinse de apă, vehicule de mare tonaj sau alte obiecte conductoare poate cauza multipath. În mediul urban dens, multipath-ul este o cauză frecventă a degradării soluției RTK. Pentru a minimiza efectul, amplasați antena rover departe de suprafețe mari reflectante (dacă situația permite) și utilizați accesorii adecvate (antene cu plan de masa sau chokering, care atenuează semnalele indirecte). Un semn al multipath-ului sever este variația mare a indicilor de calitate a semnalului (ex: fluctuații SNR) fără o scădere a numărului de sateliți – în acest caz, repoziționarea antenei chiar și câțiva metri poate ajuta.
Interferențe radio sau bruiaje locale: Sursele de radiofrecvență din apropiere pot perturba semnalele GNSS. Exemple de astfel de surse includ stații de transformare sau linii de înaltă tensiune, radare de aeroport, antene GSM/4G/5G de mare putere, emițătoare radio/TV sau chiar dispozitive electronice defecte. Interferența RF poate cauza zgomot ridicat pe frecvențele GNSS, împiedicând receptorul să mențină legătura cu sateliții sau să recepționeze corecțiile. De asemenea, bruiajul intenționat (jamming) – legal sau nu – a devenit o problemă cunoscută, putând proveni de la aparate de bruiaj GPS (folosite uneori abuziv pentru a bloca urmărirea vehiculelor) sau exerciții militare în zonă. Dacă roverul se află într-o zonă cu interferențe, este posibil să nu obțineți soluție fixă până la îndepărtarea sursei de bruiaj. Un indiciu al interferenței este scăderea bruscă a calității tuturor semnalelor satelitare simultan sau pierderea totală a urmăririi sateliților. Pentru a diagnostica interferențele locale, puteți folosi aplicații și instrumente specializate – de exemplu, aplicația GeoVeil monitorizează în timp aproape real interferențele GNSS la nivelul stațiilor permanente ROMPOS și vă poate indica dacă există probleme de spectru radio în zona dumneavoastră. Multe receptoare moderne includ și ele funcții de detectare a bruiajului sau a spoofing-ului, semnalând utilizatorului prezența interferențelor. În cazul suspiciunii de interferență, se recomandă mutarea roverului câteva sute de metri (dacă posibil) pentru a ieși din zona afectată sau identificarea și eliminarea sursei de bruiaj.
Perturbări atmosferice (ionosferice și troposferice): Atmosfera influențează propagarea semnalelor GNSS. În special ionosfera (stratul atmosferic încărcat electric) poate introduce întârzieri și variații semnificative ale fazei semnalelor, afectând rezolvarea ambiguităților de fază. În perioade de activitate solară intensă (cum este maximul de ciclu solar așteptat în 2024-2025), pot apărea furtuni ionosferice și fenomene de scintilație ionosferică care degradează semnalele GNSS și pot prelungi considerabil timpul necesar obținerii poziției fixe. La latitudini medii (precum România) aceste fenomene pot fi moderate, însă în anumite condiții (furtuni geomagnetice majore) efectele se resimt și aici. Ionosfera afectează mai ales semnalele pe frecvența L1; folosirea receptorilor dual-frequency (L1/L2, L5 etc.) și aplicarea corecțiilor de ionosferă reduc impactul, dar în cazuri extreme pot rămâne erori reziduale. Troposfera (stratul inferior al atmosferei) poate și ea introduce erori datorate variațiilor de temperatură, presiune și umiditate, însă aceste erori sunt în mare parte modelate de sistemul RTK și au un efect mai mic asupra fixării (pot influența mai mult acuratețea altitudinii). Dacă suspectați probleme de acest tip, puteți verifica indicele de activitate ionosferică oferit de ROMPOS (așa-numitele Hărți NOVA disponibile pe site-ul ROMPOS) sau rapoartele de indice Kp și TEC furnizate de agenții internaționale. În perioadele de perturbații ionosferice severe, este posibil ca soluțiile RTK fixe să întârzie sau să nu se obțină deloc până la calmarea condițiilor (uneori măsurătorile pot fi amânate pentru câteva ore).
Disfuncționalități ale stațiilor de referință (CORS): Rețelele GNSS de stații permanente, cum este ROMPOS, pot avea ocazional stații în mentenanță sau căderi de comunicație. Dacă una sau mai multe stații GNSS din apropierea zonei de lucru nu funcționează corect, serviciul RTK de rețea poate fi degradat temporar. În cazul în care utilizați un produs de tip Single Base (corecții de la o stație anume) și acea stație are probleme sau a fost dezactivată, roverul nu va primi toate datele necesare pentru fixare. Chiar și în modul Network RTK (VRS, MAX etc.), o stație nefuncțională poate afecta acuratețea locală sau disponibilitatea corecțiilor în acea regiune. De aceea, este important să verificați starea rețelei de stații înainte și în timpul lucrului – ROMPOS pune la dispoziție o pagină web de monitorizare a stării serverelor și a stațiilor permanente (ex. pagina Stare sistem de la app.rompos.ro). Aceasta indică în timp real dacă vreo stație este offline sau dacă serverul de corecții are probleme. Dacă suspectați că stația la care sunteți conectat are defecțiuni, încercați schimbarea punctului de montare (mountpoint) către o altă stație apropiată sau folosiți un serviciu de rețea (VRS sau nearest) care combină datele mai multor stații. Rețelele moderne precum ROMPOS sunt redundante – de exemplu, dacă o stație cade, soluțiile de rețea pot fi generate din celelalte stații, însă performanța optimă revine abia după repornirea stației defecte. Pentru a fi la curent, urmăriți notificările oficiale ale furnizorului RTK privind eventuale întreruperi (ex. secțiunea Noutăți ROMPOS).
Calitatea conexiunii de date (internet/GPRS): Un factor adesea neglijat este legătura de date dintre rover și serviciul de corecții. Pentru soluții fixe stabile, roverul trebuie să primească corecțiile diferențiale continuu și cu latență mică. O conexiune GSM/3G/4G slabă, intermitentă sau cu ping mare poate duce la pierderea pachetelor de date RTK. Dacă roverul nu primește corecțiile pentru câteva secunde, soluția va rămâne pe modul flotant (float) sau chiar se va pierde. Verificați puterea semnalului de date mobil la locul măsurătorii și calitatea acestuia (pierderi de pachete, fluctuații de rețea). În zone izolate sau cu semnal slab, este recomandată folosirea unui modem/antenă GSM dedicată de înaltă performanță sau a unei cartele SIM de la un operator cu acoperire mai bună în acea zonă. De asemenea, monitorizați pe controlerul rover vârsta corecțiilor (age of corrections) – dacă aceasta crește peste câteva secunde sau conexiunea se întrerupe frecvent, problema este probabil de la link-ul de date și nu de la GNSS în sine. Remedierea conexiunii (schimbarea locației roverului către un punct cu semnal mai bun, repornirea modemului, utilizarea unei conexiuni internet alternative) poate rezolva imediat și lipsa soluției fixe.
Erori de configurare ale echipamentului: Nu în ultimul rând, verificați atent setările roverului (factor sub controlul operatorului). O setare incorectă poate fi motivul pentru care soluția nu se fixează, chiar dacă restul condițiilor sunt îndeplinite. Asigurați-vă că ați selectat profilul NTRIP corect (punctul de montare care corespunde abonamentului și echipamentului dvs.): de exemplu, dacă aveți un receptor dual-frequency multi-constelație, folosiți un serviciu care furnizează corecții pentru toate constelațiile (GPS/GLONASS/Galileo/BeiDou) și formatul de date adecvat (de exemplu MSM). Dacă folosiți un profil greșit (exemplu: un mountpoint doar GPS când roverul poate folosi și Galileo, sau un profil de altă regiune), veți avea mai puține date de corecție și soluția poate rămâne flotantă. Verificați de asemenea sistemul de coordonate și transformările setate – în România corecțiile ROMPOS sunt în ETRS89, deci roverul trebuie să fie configurat corespunzător; o nepotrivire de sistem de referință poate crea impresia de „fix nereușit” sau poate împiedica convergența. Alte aspecte de verificat: parametrul de mască de elevație al antenei (un unghi prea mare ignoră mulți sateliți), introducerea corectă a înălțimii antenei, setarea corectă a modelului de antenă (pentru compensarea centrului de fază) și actualitatea firmware-ului receptorului (producătorii îmbunătățesc algoritmii RTK prin update-uri – un firmware vechi poate avea bug-uri sau poate să nu suporte ultimele corecții de rețea). În caz de îndoială, resetarea și reconfigurarea de la zero a profilului roverului poate elimina o setare eronată ascunsă