Determinările prin intermediul tehnologiei satelitare... există profesioniști din industrie care să nu le utilizeze (aproape) zi de zi? În ultimii 30 de ani, GNSS a devenit principalul instrument de poziționare pentru majoritatea aplicațiilor. Desigur, există încă unele excepții în cazul în care este necesară poziționarea relativă corectă și sunt utilizate sisteme optice dedicate, cum ar fi o stație totală sau o nivelă, dar chiar și acestea sunt adesea configurate prin punctele de control determinate folosind tehnici GNSS.
În urmă cu aproximativ un deceniu, o revizuire a sistemelor GNSS ar fi presupus două tipuri de sisteme. Cel mai răspândit a fost echipamentul RTK de ultimă generaţie care costa peste 20.000 de euro, iar al doilea tip a fost colectorul portabil de date GIS. Principala diferență dintre ele a fost precizia lor – nivel centimetru versus (deci)metru – și antena lor. Toate sistemele de ultimă generație au avut antenă mare, cu receptor integrat și controler separat care trebuia montat pe un jalon, în timp ce tipurile de GIS a avut o antenă mică, receptor și controler integrate într-o singură unitate. Singurul alt tip de sistem era în unitățile de control al mașinilor pentru industria construcțiilor; acestea s-au bazat pe aceeași tehnologie ca și unitățile RTK de ultimă generație.
Întrucât, în urmă cu un deceniu, tehnologia GNSS a fost un instrument în principal profesional, în afară de a fi un accesoriu scump pentru navigație, acesta este acum integrat în multe aplicații - în principal ca un sistem de poziționare, dar și ca o bază precisă pentru sincronizare. Având în vedere că „autonom" este cuvântul la modă în industria de navigație, dependența de poziționarea precisă și fiabilă crește pe zi ce trece. În cazul în care este necesară o poziționare fiabilă, provocarea nu este doar de a aborda recepția slabă a satelitului sau a corecției, ci și de a evita interferențele. La urma urmei, având în vedere numărul tot mai mare de mașini autonome, drone și chiar nave, o pană GNSS ar putea duce rapid la tot felul de probleme potențial grave. Este relativ ușoară blocarea semnalelor GNSS (provocând pierderea semnalului), deoarece semnalele sunt slabe. Acest lucru nu este întotdeauna intenționat. Cu câțiva ani în urmă, un argument juridic a fost disputat în SUA între LightSquared și comunitatea americană GPS despre reţeaua de transmisie propusă de LightSquared din cauza riscului său de interferență. Acest lucru ilustrează îngrijorarea cu privire la blocarea GPS. În cele din urmă LightSquared a dat faliment (și a fost recent relansată ca Ligado cu o soluție agreată gps). Posibil chiar mai periculos este fenomenul cunoscut sub numele de „spoofing”, în care semnalul original este înlocuit în mod intenționat de un semnal incorect mai puternic. Testele au arătat că, dacă acest lucru se face subtil, multe receptoare și aplicații vor începe să urmeze semnalele incorecte, fapt care ar putea provoca în cele din urmă ciocnirea navelor sau aeronavelor, sau direcţionarea în afara traseului a trupelor militare. Pentru a contracara aceste efecte, producătorii de top din industrie, cum ar fi NovAtel, nu numai că cercetează soluții anti-bruiaj și anti-spoofing, dar introduc și noi antene care sunt mai rezistente la bruiaj.
Tehnologia a progresat în mod clar în ultimii zece ani. Principala schimbare a fost de la un GNSS complet operațional (GPS) la patru sisteme (aproape) complet operaționale în prezent. Dar au fost făcute și alte îmbunătățiri. Ca urmare, vom vedea receptoare cu mai multe canale care apar pe piață. Pentru următorul deceniu nu sunt prevăzute schimbări radicale. Cea mai mare schimbare va fi aceea că Glonass va face trecerea de la actuala structură a semnalului FDMA la o structură CDMA interoperabilă cu alte sisteme GNSS. Pe partea tehnică, şi receptoarele s-au schimbat, chiar mai important, precizia a fost îmbunătățită peste graniţă, RTK devenind standard. În următorul deceniu vom vedea noi sisteme care reduc decalajul dintre RTK și PPP, permițând poziționarea la nivel de sub-decimetru oriunde în lume și reducând timpii de inițializare de la 20 de minute la câteva minute pentru primul start și la doar câteva secunde după o pierdere de semnal. Una dintre celelalte modificări pentru care se speră este introducerea serviciului comercial Galileo, nu numai ca alternativă PPP gratuită, ci, poate mai important, ca standard pentru facilitarea interoperabilității semnalelor PPP ale furnizorilor actuali de soluții PPP cu orice receptor GNSS. În cele din urmă, vom vedea soluții anti-bruiaj și anti-spoofing din ce în ce mai disponibile, cu nivelurile de preț care coboară la nivelurile actuale de echipamente „standard”.
ROMPOS® DGNSS – Receptor cu o singură frecvenţă şi acces direct din teren la internet pentru conectare la serverul de servicii ROMPOS®-DGNSS (internet mobil prin GSM/GPRS) Format de date furnizate RTCM 2.x, 3.x
ROMPOS® RTK – Receptor cu două (una**) frecvenţe şi acces direct din teren la internet pentru conectare la serverul de servicii ROMPOS®-RTK (internet mobil prin GSM/GPRS) Format de date furnizate RTCM 2.x, 3.x
ROMPOS® GEO – Receptor cu simplă sau dublă frecvenţă ale cărui măsurători satelitare vor fi conectate în mod postprocesare la Reţeaua Naţională de Staţii GNSS Permanente Format de date furnizate: (V)RINEX G(M) v. 2.1(1)
* - cu condiţia existenţei posibilităţii accesului la internet;
** - cu anumite limitări legate de distanţa faţă de staţia de referinţă, nr. de sateliţi contactaţi, starea ionosferei s.a.
